Dezastrul din Bucegi ajunge în atenţia Uniunii Europene

Parcul Naţional Bucegi – sit Natura 2000: posibil caz de infringement
Autor: ELENA STAN
13 aprilie 2011

Drumul Babelor, făcut prin asfaltarea munţilor în arii strict protejate din Parcul Natural Bucegi, şi ne­nu­mă­ra­tele proiecte imobiliare pe care Consiliul Judeţean Dâmboviţa le dezvoltă într-un sit Natura 2000 vor aduce o nouă procedură de infringement României.

După ce Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă a atras atenţia asupra pro­ble­melor de mediu din Parcul Natu­ral Bucegi, Coaliţia ONG Natura 2000 România avertizează asupra dezas­tru­lui din Bucegi şi scandalului inter­na­ţional pe cale să izbucnească. Pla­nul de investiţii pentru zona Peş­tera-Pa­dina ar putea să fie amendat de Co­misia Europeană dacă se do­ve­deş­te că legislaţia va fi încălcată. Pro­iec­tul din zona Peştera-Padina vi­zea­ză construcţia a peste 5.000 de locuri de cazare în hoteluri, vile şi pensiuni, mai multe pârtii de schi, piscine, ştranduri, capacităţi de transport pe cablu, 2.000 de locuri de parcare, un heliport, sală de sport cu 200 de locuri, un centru naţional de pregătire olimpică, având trambuline de schi, instalaţii complete pentru biatlon şi schi fond, terenuri de sport în aer liber, duşuri, toalete pu­blice şi, nu în ultimul rând, infrastructură rutieră. Proiectul este iniţiat de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, condus de Florin Popescu, preşedintele PDL Dâmboviţa, şi va prinde viaţă cu bani alocaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de Elena Udrea.

„Coaliţia ONG Natura 2000 România a început din vara 2010 demersurile pentru strângerea de date pentru dosarul de infringement pe cazul Bucegi sit Natura 2000. Deşi Planul de Urbanism Zonal a fost aprobat prin aviz de mediu în 2007, pentru Bucegi, care a devenit între timp Sit Natura 2000 conform legii, fiecare investiţie trebuie să treacă separat prin procedura de evaluare adecvată. În baza acestor rezultate se va vedea dacă habitatele şi sau speciile pentru care a fost desemnat situl vor fi afectate şi se vor dispune măsurile corespunzătoare, chiar şi stoparea investiţiei”, se arată în comunicatul Coaliţiei Natura 2000.

Iubitorii mediului înconjurător sunt nemulţumiţi de aceste investiţii prin care se va distruge aria naturală protejată de legislaţia europeană.

„Se declară că se aduc bani prin investiţii care vor îmbunătăţi viaţa oa­menilor din zonă, dar se distruge tot ceea ce-i defineşte pe aceşti oa­meni. Modul în care se desfăşoară această investiţie, „vitală” pentru zonă, nu face decât să elimine pentru totdeauna tocmai elementele naturale ce definesc Bucegiul şi, nu în ultimul rând, pe noi ca şi naţiune. Dacă acest proiect va fi implementat, va schimba ireversibil faţa acestui masiv, distrugând până şi ultimul peisaj natural din Bucegi; aceasta este trista realitate”, a declarat Erika Stanciu, membru în Consiliul re­pre­zen­tativ al Coaliţiei ONG Natura 2000 România.

Pentru a stopa distrugerea Bucegilor, organizaţiile membre ale Coa­liţiei n-au stat degeaba. Acestea au demarat culegerea de informaţii pentru completarea dosarului de infringement ce va fi trimis Comisiei Europene în cel mai scurt timp. „Din 2007, Coaliţia ONG Natura 2000 România a făcut numeroase sesizări organelor abilitate să ia măsuri pentru supravegherea şi reglementarea acestei situaţii, momentan fără vreun rezultat palpabil. Construirea unui caz de infringement pe legislaţia europeană nu este un proces simplu: trebuie să ai documente şi fapte reale, au­tentice, să arăţi în ce mod s-a în­căl­cat legislaţia etc. În baza lor Comisia îşi începe propriile investigaţii şi decide dacă va face ceva”, a adăugat Erika Stanciu.

Activităţile întreprinse în ultima perioadă în zona ariilor protejate din Bucegi pot atrage amenzi usturătoare dacă se demonstrează că sunt făcute cu încălcarea legislaţiei europene.
„Dacă Comisia Europeană va dispune iniţierea procedurii de infringement pe acest caz, proiectul din zonă nu numai că nu va primi fonduri comunitare pentru implemen-
tare, dar România va fi pasibilă de amendă şi vom fi chiar în situaţia de a se bloca toate fondurile dedicate ţării noastre până la remedierea situaţiei.”

Vocea Coaliţiei ONG Natura 2000 România este cu atât mai pu­ternică, deoarece reuneşte 55 de organizaţii nonguvernamentale din domeniul protecţiei mediului.
Din cadrul Coaliţiei face parte şi World Wide Fund for Nature (Fondul Mondial pentru Natură). WWF este una dintre cele mai mari şi eficiente organizaţii internaţionale independente care derulează proiecte pentru conservarea naturii. WWF are aproximativ 5 milioane de susţinători în toată lumea şi o reţea activă în peste 100 de ţări.

Coaliţia, constituită în 2003, ac­ţio­nează în domeniile: arii protejate, conservarea biodiversităţii, imple­men­tarea reţelei Natura 2000 în Ro­mâ­nia. Organizaţiile membre ale Coa­liţiei se implică în procesul de identificare a siturilor ce vor fi desemnate în cadrul reţelei Natura 2000, întăreşte capacitatea ONG-urilor de mediu de a se implica în mod activ în protecţia naturii. Coaliţia cooperează cu autorităţile, urmărind totodată respectarea obligaţiilor de structurile guvernamentale. Membrii Coaliţiei sunt organizaţii neguvernamentale care au aderat la principiile Coaliţiei şi a căror preocupare principală este protecţia naturii în România.

De aproape două săptămâni, Jurnalul Naţional a început să publice materiale cu privire la „mânăriile” făcute în Parcul Natural Bucegi. Toate aceste proiecte care vizează dezvoltarea turistică a zonei nu sunt decât un paravan pentru afacerile mai-marilor din PDL. Este incredibil cum persoane puse în funcţii din care ar trebui să apere mediul natural dau avize pentru distrugerea ariilor na­turale protejate la nivel european. România este ţara membră a Uniunii Europene cu cea mai bogată şi va­loroasă biodiversitate, care va pierde enorm de pe urma deciziilor luate „în grabă” de oameni care nu au nici o treabă cu mediul natural. Aşa se face că în zone declarate Sit Natura 2000 din Parcul Natural Bucegi au început deja să răsară pensiuni, terase sau hoteluri. Spre surprinderea noastră, autorităţile nu ştiu nimic despre aceste construcţii care apar parcă „peste noapte”. Instituţiile pasează vina de la unii la alţii şi nimeni nu este sancţionat.

Bucegiul este protejat încă din 1936
În lanţul Carpaţilor româneşti, Ma­si­vul Bucegi este deosebit datorită complexurilor de ecosisteme locale şi regionale, precum şi datorită ma­rii diversităţi a acestora sau a unor unicate, prezente pe întreaga su­pra­faţă. Zona Munţilor Bucegi, despre care există referiri încă din secolul al XV-lea, a fost propusă pentru protejare în anul 1936, da­to­rită peisajelor inegalabile şi a di­ver­sităţii speciilor de plante şi animale specifice acestui masiv. Parcul Natural Bucegi, înfiinţat în 1990, se întinde pe o su­pra­faţă de 32.496,8 ha, pe raza a trei judeţe: Dâmbo­vi­ţa, Prahova şi Braşov, având mai mult de 60% din teritoriu acoperit cu păduri. Parcul are ca scop pro­tec­ţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică. În perimetrul Parcului au fost identificate şi constituite în mod legal 14 Rezervaţii Naturale având ca scop protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic şi paleontolo­gic. În Masivul Bu­cegi sunt cunoscute până în pre­zent 3.500 de spe­cii de animale, de la rotifere până la taxoni superiori. Flora Munţilor Bu­cegi a constituit cu predilecţie un punct de atracţie pentru botanişti ori de câte ori au ajuns în acest colţ al naturii fie ca turişti, fie cu preocupări stricte de cercetare. Da­to­ri­tă caracterului de unicat al peisajului, cu greu se poa­te face o compa­ra­ţie între Ma­si­vul Bucegi şi celelalte masive sau lan­ţuri muntoase de la noi; ei au o ne­tă­găduită per­so­nalitate, determinată de multitudinea aspectelor pe întreaga su­prafaţă, de marea bo­gă­ţie a florei, faunei şi a peisajelor. Aşezat între Valea Prahovei, Depresiunea Bârsei şi Leaota, masivul este format din­tr-un arc de culmi în formă de potcoavă, cu deschiderea către sud, din mijlocul căruia iz­vo­reş­te râul Ialomiţa. Cele două ra­muri principale ale potcoavei, care închid între ele bazinul superior al Ialomiţei, converg în extremitatea nordică la Vf. Omu, 2.505 m, punctul culminant al masivului. Prin­cipalele văi alpine care pornesc de sub Vârful Omu sunt toate văi glaciare, cu un profil caracteristic.

Publicat în Jurnal | Lasă un comentariu

Udrea mută Valea Prahovei în Bucegi

CJ Dâmboviţa vrea să transforme zona Peştera – Padina în staţiune de lux în inima Parcului Natural Bucegi.
Autor: ELENA STAN
12 aprilie 2011

Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului,  alături de Florin Popescu (dreapta), preşedintele CJ Dâmboviţa, muncind împreună pentru succes
Peste 5.000  de locuri de cazare în hoteluri, vile şi pensiuni, mai multe pârtii de schi, piscine, ştranduri, capacităţi de trasport pe cablu, 2.000 de locuri de parcare, un helioport, sala de sport cu 200 de locuri, un Cen­­tru Naţional de pregătire Olim­pi­­că, având trambuline de schi, instalaţii complete pentru biatlon şi schi fond, terenuri de sport în aer liber, du­şuri, toalete publice şi, nu în ulti­mul rând, infrastructură rutieră. Toate aceste investiţii se vor realiza în zona Peştera – Padina din inima Par­cului Natural Bucegi. Proiect rea­lizat de Consiliul Judeţean Dâm­boviţa condus de Florin Popescu, pre­şedintele PDL Dâmboviţa, şi va prinde viaţă cu bani alocaţi de Mi­nis­terul Dezvol­tării Regionale şi Tu­ris­mului, condus de Elena Udrea. Pro­iectul se potri­veşte de minune cu vi­surile ministresei, care şi-a exprimat public dorinţa de a realiza o alter­na­tivă la Valea Prahovei, nici mai mult, nici mai puţin decât pe Platoul Bu­cegi, exact în mijlocul Parcului Na­tural. Udrea a fost plăcut surprinsă acum doi ani când a auzit că există deja un proiect al Consiliului Ju­de­ţean Dâmboviţa pentru rea­li­zarea unei staţiuni în zona Peştera – Padina.

„Proiectul acesta trebuie să demareze cât mai repede. Ne trebuie o alternativă la Valea Prahovei. Mi­nisterul are finanţare pentru dezvoltarea zonelor de schi din Carpaţi, dar când am făcut lista cu proiectele pe care le sprijinim nu am ştiut de existenţa acestui proiect, însă îl vom introduce în această listă”, declara Elena Udrea în aprilie 2009, la Moroeni,într-o conferinţă de presă. 
„Vă puteţi baza total pe sprijinul Ministerului Turismului. Dacă vreţi ca proiectul să fie gata în doi ani, trebuie să-i dăm drumul cât mai repede”, s-a adresat Udrea reprezentanţilor autorităţilor locale din Dâmboviţa.

Preşedintele CJD, Florin Popescu, a spus că proiectul de la Padina – Peştera face legătura prin cablu între Valea Prahovei şi zona Moeciu – Rucăr – Bran. „Nu propunem un proiect de tip manea, ci unul bazat pe frumuseţile naturii”, a adăugat Popescu. Valoarea totală a proiectului, incluzând şi investiţiile pe care autorităţile estimează că le vor face firmele private în zonă, respectiv hoteluri şi restaurante, se ridică la circa 200 de milioane de euro. Din această sumă, circa 17 milioane de euro vor costa pârtiile, iar 35 de mi­lioane de euro ar urma să fie investite în infrastructura rutieră.

Dacă autoritatea centrală în domeniul dezvoltării turistice dă undă verde realizării acestei staţiuni, administratorul parcului, în care au fost înregistrate habitate de importanţă comunitară, nu se poate opune. Afirmaţia aparţine şi de data aceasta lui Horia Iuncu, administratorul Parcului Natural Bucegi, cel care ar trebui să vegheze la respectarea me­diului şi la conservarea speciilor protejate din Parc.

„Parcul Natural Bucegi este cea mai apropiată zonă curată, nepoluată, de Bucureşti. Realizarea celor două staţiuni turistice, respectiv Peştera – Padina şi Bolboci – Padina, va oferi posibilitatea oamenilor să petreacă timp într-o zonă curată, nepoluată. Realizarea acestor staţiuni nu depinde de administratorul Parcului Natural Bucegi. Dacă Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti a comandat un studiu de impact asupra mediului privind realizarea acestor investiţii, iar Consiliul Judeţean Dâmboviţa a stabilit că aceste investiţii se vor face, noi nu avem cum să ne opunem”, ne-a declarat Horia Iuncu, administratorul Parcului Natural Bucegi.

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti a emis Avizul de Mediu cu nr. 6 încă din data de 6 aprilie 2007 pentru „Plan Urbanistic Zonal – Staţiunea turis­tică montană Peştera – Padina”.
„Viitoarea staţiune turistică va fi situată pe Drumul Judeţean DJ 714, în partea superioară a Văii Ialomiţei, limita sudică a acesteia fiind conform Planului de ansamblu avizat de Administraţia Parcului Natural Bu­cegi şi de Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi. Suprafaţa totală a zonei propuse pentru introducere în intravilan în Staţiunea Peştera va fi de 24,80 ha. Suprafaţa de teren propusă pentru ocuparea în exteriorul Staţiunii Peştera pentru dezvoltarea domeniului schiabil va fi de 115,10 ha. Suprafaţa totală a zonei propuse pentru introducere în intravilan în Staţiunea Padina va fi de 135,50 ha. Suprafaţa de teren propusă pentru ocuparea în exteriorul Staţiunii Pa­dina pentru dezvoltarea domeniului schiabil va fi de 165,90 ha”, potrivit răspunsului primit de la ARPM Piteşti.  Conform prevederilor avizului de mediu „se va solicita Acord de Mediu la autoritatea competentă pentru protecţia mediului pentru implementarea fiecărui proiect ce se va realiza în cadrul acestui PUZ”.

Consiliul Judeţean Dâmboviţa denumeşte „ecoturism” un proiect care implică realizarea într-o zonă montană, protejată de legislaţia europeană, de noi staţiuni, şosele asfaltate, telecabine, hoteluri, pârtii, bazine de înot etc.
„În vederea realizării Staţiunii Peştera – Padina au fost demarate câteva proiecte premergătoare, cu scopul de a pune în siguranţă turiştii. Unul dintre acestea este «Dezvoltarea infrastructurii în zona montană înaltă». Acest proiect urmăreşte realizarea de centre de informare, sediu salvamont, reabilitarea traseelor turistice, platformă heliport, camping. Finanţarea acestui proiect se face din fonduri guvernamentale, valoarea fiind de 11.000.000 de lei. Un alt proiect este realizarea pârtiilor de schi Cocora – Peştera, Cocora – Padina, Tătaru – Padina, în valoare de 81,6 milioane de lei. Finanţarea va fi asigurată prin atragerea de fonduri europene, guvernamentale şi locale. Realizarea pârtiilor ocupă o suprafaţă de aproximativ 52,4 ha. Această suprafaţă aparţine atât domeniului public al judeţului Dâmboviţa, cât şi proprie­tarilor privaţi”, ne informează reprezentanţii CJ Dâmboviţa.

Peştera – Padina, ecoturism cu ATV-ul
Accesul către Staţiunea turistică Peştera – Padina se va putea face de pe Drumul Judeţean 714, care în prezent este într-o stare jalnică, şi pe Drumul Babelor. Deşi Udrea susţine public investiţiile din Parcul Natural Bucegi, biroul de presă al MDRT păstrează discreţia asupra transformărilor majore care vor avea loc în câţiva ani în inima Bucegilor. „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului derulează proiecte de investiţii în infrastructura turistică în parteneriat cu autorităţile publice locale. Pentru realizarea Staţiunii turistice Peştera – Padina nu există un parteneriat între MDRT şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa. Pentru detaliile solicitate, vă rugăm să vă adresaţi Consiliului Judeţean Dâmboviţa”, ne-au comunicat reprezentanţii MDRT. Angajaţii Elenei Udrea nu au ascultat declaraţiile şefei lor legate de finanţarea poiectulului CJ Dâmboviţa. Prezentă la Peştera – Padina, Udrea a declarat că zona este foarte potrivită pentru ecoturism, turismul de observare a animalelor şi cicloturism. „E greu să vii pe drumul acesta. Dacă ne gândim la agroturism şi ecoturism e plăcut să trăieşti aşa o experienţă, să mergi cu căruţa, dar nu pe un drum atât de lung ca acesta şi pentru un proiect aşa cum este aici. Trebuie reparat drumul în primul rând. Stadiul rudimentar al infrastructurii poate fi un avantaj. Putem porni de la acest stadiu, oarecum înapoiat, şi putem crea o zonă turistică pretabilă la ecoturism”, a spus Elena Udrea. „Turiştii pot veni aici pentru o mulţime de lucruri pe care să le trăiască într-un mod în care nu o pot face în altă parte. Priveliştea, faptul că pot face turism de observare a animalelor, sunt specii rare de păsări, de flori, se poate pescui. Se poate merge cu ATV-ul, se poate face cicloturism în această zonă. Înţeleg că există un proiect ca în Parcul Naţional Bucegi să se facă un traseu de cicloturism. Cred că trebuie să ne orientăm spre ecoturism, spre turismul în masă”, a spus Udrea, potrivit Mediafax. Aceasta a spus că ar fi fost mai potrivit să ajungă acolo cu ATV-ul sau cu căruţa, nu cu maşina de teren a Prefecturii Dâmboviţa.

Publicat în Jurnal | Lasă un comentariu

Drumul Babelor dă undă verde la afaceri imobiliare

Administratorul Parcului Natural Bucegi este primul susţinător
al proiectelor care vor distruge natura.
Autor: ELENA STAN
7 aprilie 2011

Foto: Bogdan Iuraşcu / Jurnalul Naţional

Valerian Solovăstru şeful RNP împreună cu ministrul Mediului, Laszlo Borbely, fac demonstraţii de imagine plantând copaci. Când vine vorba de protecţia reală a me­diul­ui, şeful RNP susţine asfaltarea munţilor, iar ministrul procesează încă apelul Mişcării de Rezistenţă pentru oprirea lucrărilor la Drumul Babelor  / Foto: Karina Knapeck / Jurnalul Naţional

1 2

Ascunde explicaţia

Asfaltarea Drumului Babelor este un pro­iect mai vechi al consiliilor ju­deţene Prahova şi Dâmboviţa. După ani de disensiuni legate de deli­mi­tarea graniţei dintre cele două judeţe, autorităţile locate au bătut palma, iar cei de la Dâmboviţa, pe al căror teri­toriu trec zece kilometri de drum, au şi făcut rost de bani pentru lucrări. Ba mai mult, deja 7% din lucrări au fost realizate în lunile noiembrie şi decembrie, până a venit zăpada. 

„Drumul a fost construit în jurul anilor 1930 de  proprietarii Fabricii de Hârtie Buşteni pentru a uşura transportul buştenilor de lemne la fa­brică. În ghidul turistic ACR din anii 1970, acesta era trecut ca drum ju­deţean nemodernizat, deschis cir­cu­laţiei auto. După 1990, drumul a în­ceput să fie puţin întreţinut, ceea ce a dus la deteriorarea suprafeţei caro­sa­bile în multe locuri, la degradări de po­deţe, surpări de maluri etc. În ace­­laşi context, circulaţia necontrola­tă a camioanelor de mare tonaj cu trans­port de material lemnos a dus la a­g­ra­­varea stării de degradare a dru­mu­lui”, motivează reprezentanţii Con­­si­liului Judeţean Dâmboviţa sus­ţi­nerea pe care o acordă acestui drum.

Preşedintele CJ Dâmboviţa, pedelistul Florin Popescu, este invidiat de conducătorii altor autorităţi judeţene, deoarece obţine foarte repede fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de colega sa de partid, Elena Udrea. Popescu nu-şi face probleme în privinţa banilor pentru realizarea acestei investiţii, deoarece va solicita ajutor de la Udrea, care prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii administrează 4,4 mi­liarde de euro.

În 2010, CJD prin bugetul propriu şi programele guver­na­mentale, a alocat lucrărilor de execuţie fonduri în valoare de 3,2 milioane de lei, iar pentru anul acesta, în bugetul CJD au fost repartizaţi 5,1 milioane de lei, potrivit răspunsului primit de la CJ Dâmboviţa. Mai mult, reprezentanţii CJ Dâmboviţa ne-au comunicat că „până la această dată au fost reali­zate circa 7% din volumul total al lucrărilor. Deoarece o mare parte din lucrările programate la obiectiv o reprezintă lucrări complexe (poduri, podeţe, drenuri, apărări maluri, parapeţi de siguranţă etc.) şi totodată faptul că moderni­zarea părţii carosa­bile prin asfaltare se poate efectua în condiţii de calitate pe o perioadă de timp scurtă (datorită con­diţiilor meteo montane), repre­zen­tanţii CJD nu pot estima corect volumul de lucrări fizice care se pot realiza.

La data în­c­eperii reabili­tării DJ 713, plat­forma dru­mu­lui avea o lăţime medie de 5-7 metri, iar partea carosabilă o lăţime de 4-5 metri, însă pe traseu au fost rea­lizate refugii de aş­teptare (spa­ţii de întâl­ni­re), fapt pentru care lăţimea drumului nu este constantă, se arată în da­tele furnizate de Regia Naţională a Pă­durilor în subordinea căreia se află Parcul Na­tu­ral Bucegi.

Întâiul susţinător al asfaltării Drumului Babelor este însuşi administra­to­rul Parcului Natural Bucegi, Ho­ria Iuncu. În loc să facă totul pentru pro­tejarea şi conservarea mediului şi să militeze pentru contro­lul strict al intervenţiei umane asupra ariilor protejate şi pentru turism controlat, Horia Iuncu este de acord cu implementarea unor proiecte care vor distruge mediul înconjurător. „E bine că se asfaltează drumul, deoarece se află într-o stare jalnică”, ne-a declarat Horia Iuncu Administratorul Parcului recunoaşte cu nonşalanţă cum şi-a dat acceptul pentru asfaltarea dru­­mului, deşi nu ştie ce vor face tu­riş­tii care vor ajunge în Rezervaţie. „Spe­răm să se poarte civilizat”, a spus Iun­cu. În dis­cuţia cu reporterii Jurna­lu­­lui Na­ţio­nal, ad­mi­nistratorul Par­cu­­lui a încercat să ne convingă de cât de bun este Drumul Babelor şi cum as­fal­tarea este per­fect legală, având ac­ceptul au­torităţii de mediu.

În una dintre şedinţele publice desfăşurate sub tutela Autorităţii Regionale pentru Protecţia Mediului Piteşti, Iuncu a militat pentru continuarea Drumului Babelor cu alte proiecte de infrastructură!!!! „Acest proiect trebuie continuat cu alte proiecte care să aducă soluţii pentru zona de la capătul celor 16 kilometri. Consiliul Judeţean Dâm­boviţa are un nou proiect pentru zona Peştera Padi­na, iar reabilitarea drumului este foarte binevenită”, potri­vit procesului-verbal întocmit în data de 27 aprilie 2009, la finalul dezbaterii pu­bli­ce. Şeful PNB s-a făcut că uită de problemele create în ultimii ani de turiştii care intră în Parc să facă „grătar la iarbă verde” pe pajiştea al­pi­nă, ce reprezintă un habitat de in­te­res european valo­ros. Dezvol­tările imobiliare din perimetrul Parcului sunt favorizate şi de situaţia juridică a terenurilor, în momentul de faţă 70% din PNB fiind în proprietate privată. Proprietarii sau administratorii de teren pot reali­za diferite obiective de investiţii conform legislaţiei în vigoare, în funcţie de amplasamentul obiectivului faţă de zonarea internă a Parcului. „Su­prafaţa de teren retrocedată în Parcul Natural Bucegi până în luna iunie 2010 era de circa 21.384 hectare, însă această valoare se poate modifica datorită faptului că se înre­gistrează contestaţii ce urmează a fi soluţio­nate pe cale juridică”, ne-a declarat Valerian Solovăstru, director gene­ral al Regiei Naţionale a Pădurilor. 

Salvamontiştii: „E o tâmpenie! Asta ne mai lipsea în Bucegi, drum în vârful muntelui”
Munţii Bucegi se află pe teritoriul administrativ al judeţelor Braşov, Prahova şi Dâmboviţa. Salvatorii montani din cele trei judeţe s-au luat cu mâinile de cap în momentul în care au aflat că o şosea va ajunge în creierii munţilor. Refuză să comenteze public situaţia, pentru că sunt plătiţi de consiliile judeţene, însă consideră că vor avea şi mai multe bătăi de cap în momentul în care drumul va fi deschis circulaţiei. „Bucegii erau şi aşa aglomeraţi. O şosea asfaltată este deja prea mult. O să simţim miros de grătare toată vara. Va fi groaznic. Cu banii pe drumul ăsta, care oricum e prost asfaltat, puteau să facă două instalaţii de transport pe cablu”, este de părere unul dintre salvamontiştii care lucrează în Bucegi.
Cel care cunoaşte cel mai bine muntele este Bogdan Boja, din Buşteni. Un luptător înflăcărat împotriva prostului gust şi un oponent a tot ceea ce înseamnă manelizarea Bucegilor, „Bubulu” consideră că Drumul Babelor nu este altceva decât o uriaşă risipă de bani. „M-am uitat pe hartă şi am văzut că drumul trece prin zonă protejată. Este o treabă românească. În loc să facem autostrăzi, noi construim drumuri în vârful muntelui. Iarna, de la Buşteni până la Sinaia faci două ore cu maşina. Drumul ăsta e făcut pentru şmecherii care au maşini de teren, dar împotriva muntelui. Este o tâmpenie. Asta ne mai lipsea în Bucegi, un drum asfaltat”, este de părere cel pe care multă lume îl ştie drept „Bubulu”. (Sorin Anghel)

DNA anchetează retrocedările
Punerea în posesie sau retroce­da­rea  terenurilor din Parcul Natural Bucegi a fost „cu cântec” încă de la început, existând şi o anchetă la Direcţia Naţională Anticorupţie pe această temă. „Pe rolul Di­rec­ţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti se află un dosar penal în care procurorii efectuează acte de urmărire pe­na­lă privind legalitatea tranzac­ţiilor cu terenuri din categoria de folosinţă „pădure” situate pe raza judeţului Dâmboviţa. Având în vedere dispoziţiile art. 12 alin. 1 lit. e din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la infor­ma­ţiile de interes public, precum şi stadiul cercetărilor în cauza respectivă, nu vă putem comunica alte detalii în legătură cu actele procedurale sau identitatea persoanelor vizate”, potrivit răspunsului semnat de Mihai Gheorghe, procuror-şef serviciu. RNP, în a cărei subordine funcţionează Parcul Natural Bucegi, ne-a comunicat că suprafaţa de teren retrocedată se schimbă de la o zi la alta, deoarece „se înregistrează con­tes­taţii în instanţă”. Din grupul anchetat de DNA  fac parte deputaţii PSD Ion Dumitru (fost director la Romsilva) şi Victor Sanda (fost prefect de Dâm­bo­viţa, fost preşedinte al Comisiei judeţene de aplicare a legilor proprietăţii), subprefectul Antonel Jijie (fost secretar al Prefecturii Dâmboviţa) şi Costel Preda (fost director al Direcţiei Silvice Dâmboviţa).

Publicat în Jurnal | Lasă un comentariu

DJ 713, Drumul Babelor, şoseaua dezastrelor

http://www.jurnalul.ro/special/special/dj-713-drumul-babelor-soseaua-dezastrelor-573950.html

Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă cere oprirea distrugerii Parcului Naţional Bucegi

Parcul Natural Bucegi, zonă protejată Sit Natura 2000, este în pericol de a fi distrus. Ursul brun şi capra neagră vor da nas în nas cu cocalarul şi piţi­poan­ca, floarea de colţ va deveni trofeul perfect pentru prinţesa pe tocuri cui, iar Babele şi Sfinxul vor fi de­co­ru­ri numai bune pentru încins gră­ta­rele. O să fie plin pe Facebook de po­ze cu monumentele naturale din creierii munţilor. Nu o să mai treacă mult timp şi vom vedea Babele şi Sfinxul decorate cu gra­ffiti. Parcul Natural Bucegi este pe punctul să devină zonă de promena­dă pentru mii de turişti, care vor avea acces necontrolat în Rezervaţie după ce autorităţile au început lucrările de asfaltare a unui drum de munte care stră­bate parcul. Covorul asfaltic de 16 ki­lometri va deschide accesul turiş-ti­­lor către tot Platoul Bucegi.

În acte, proiectul se numeşte pom­­pos reabilitarea Drumului Jude­ţean 713, care face legătura între sta­ţiu­nea turistică Sinaia-Cabana Cuibul Do­rului-Şaua Dichiului şi ajunge pâ­nă în apropiere de Cabana Babele şi Complexul Piatra Arsă. Bugetul alocat este de peste 12 milioane de eu­ro pentru un drum care deocamdată du­­ce doar pe platoul Bucegi, în apro­piere de un kilometru de cabana Pia­tra Arsă. Drumul trece graniţa ju­de­ţelor Prahova şi Dâmboviţa, iar pa­ternitatea proiectului de reabi­litare şi modernizare a DJ 713 este rodul aso­­cierii celor două Consilii Judeţene. Fi­nanţarea lucrărilor de reabilitare este asigurată de la bugetele locale şi din alte surse legal constituite, potri­vit panoului postat la începutul dru­mu­­lui. Primii 6 kilometri sunt pe te­ri­toriul judeţului Prahova, iar ur­mă­to­rii 10 kilometri se află pe teritoriul ju­deţului Dâmboviţa.

Click pe imagine pentru a mări hartaClick pe imagine pentru a mări harta

Într-o ţară cu nici 300 de kilometri de autostradă şi cu o infrastructură rutie­ră la pământ, autorităţile s-au apucat de asfaltat munţii. Cum de s-au găsit bani pentru asfalt, deşi câteva ca­mioane de piatră spartă ar fi rezolvat situaţia? Şi de ce este necesar un drum care timp de şase luni din an este acoperit cu zăpadă? Specialiştii în protecţia me­diului spun că această in­vestiţie nu se justifică decât dacă se do­reşte ca pe viitor să se dezvolte pe Pla­toul Bu­cegilor noi structuri de ca­zare. Adică se pun bazele unei afa­ceri imobiliare pur românească în arii protejate pentru care România riscă încă o procedură de infrigement din partea Uniunii Europene.

„Drumul care se vrea a fi acum un drum judeţean modernizat, res­pec­tiv DJ 713, iniţial a fost un drum de tractor, pe care au fost cărate materialele necesare construcţiei Releului de la Costila. Asta se întâmpla prin anii ’60. Tot pe acest drum se mai apro­v­izionau cabanele din zona Piatra Arsă. Drumul este într-o stare de degradare foarte mare. Ideal ar fi fost ca drumul să rămână pietruit, eventual să mai fi adus acolo câteva ca­mio­ane de piatră spartă. Nu găsesc ros­tul acestei investiţii. Este un drum care nu duce nicăieri de­oa­rece nu ajun­ge nici la Cabana Babele, nici la com­plextul turistic Piatra Arsă. Miza ar putea fi terenurile de pe marginea dru­mului, deoarece majoritatea sunt în proprietatea mai multor persoane fizice, sunt în intravilan, deci se pot ri­dica acolo construcţii”, ne-a spus Cristian Goran, preşedintele Consi­liu­lui Ştiinţific al Parcului Natu­ral Bu­cegi.

Lucrările de asfaltare au început în toamna anului trecut, iar la inaugu­ra­re, alături de preşedinţii celor două con­silii judeţene, a participat şi Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Re­gi­o­na­le şi Turismului. Prezenţa aces­teia nu a fost întâmplătoare, de­oa­rece Ele­na Udrea este colegă de par­tid cu pre­şedintele CJ Dâmboviţa, Flo­rin Popescu. Mai mult, o parte din fi­nan­ţarea proiectului de reabilitare a DJ 713 va fi asigurată prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infra­struc­turii (PNDI), în valoare de 4,4 mi­liarde de euro, administrat de Ele­na Udrea. Deoarece proiectul iniţial a fost depus prin Programul Ope­ra­ţio­nal Regio­nal 2007-2013, Axa 2 – Îm­bunătăţirea infrastructurii de tran­s­port regionale şi locale, fiind un pro­iect eligibil va primi finanţare prin PN­DI, potrivit declaraţiilor Elenei Udrea.

„Dintre proiectele depuse prin Pro­gramul Operaţional Regional, care nu au finanţare pentru că de­pă­şesc limita acordată de Comisia Eu­ropeană, aş vrea să fac referire la cele de pe Axa 2, o axă extrem de im­por­tan­tă, care priveşte reabilitarea şi cons­truirea de drumuri judeţene. Pentru că pe această axă sunt alocaţi apro­ximativ 890 milioane de euro, iar din cererile depuse de autorităţile pu­blice locale a reieşit că mai avem ne­voie de încă 1,5 miliarde de euro pentru a finanţa toate proiectele care au fost trimise la finanţare şi care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate. Pentru aceste proiecte am gândit o so­luţie pentru a reuşi totuşi să le pu­nem în practică, iar soluţia este Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI)”, declara Udrea în luna de­cem­brie a anului trecut. Pentru rea­bi­li­­tare, în cei doi ani, cât este prevăzut să dureze lucrările, se vor folosi 97.300 metri pătraţi de beton asfaltic, 11.516 tone de binder pentru drum, 17.040 mc de balast, 30.558 mc de pia­tră spartă, 14.940 metri de parapet me­t­alic semigreu, 17 tone de armături me­talice, 300 de kilograme de vopsea pentru marcaje rutiere, precum şi 105.000 de litri de motorină.

Datele au fost preluate din Acordul de mediu nr. 79 din 25 septembrie 2009, pri­vind reabilitarea DJ 713, emis de Agen­ţia Regională pentru Protecţia Me­diului Piteşti regiunea 3-Sud-Muntenia. Consorţiul care realizează lu­cră­rile de reabilitare a DJ 713 este format din: SC Cast SRL, SC Trans Bitum, SC Carena SPA Impresa di Constru­zioni şi Socomizo Construct.

DJ 713 trece prin zone cu habitate protejate de legislaţia europeană
La aproape un an de la realizarea raportului de evaluare a Studiului de impact asupra mediului, firma House Construct Invest Environment întocmeşte, la cererea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Piteşti, Regiunea 3 Sud-Muntenia, o serie de completări ce cuprind şi harta habitatelor.
În vecinătatea drumului au fost identificate habitatele prioritare la nivel European R3608 Pajişti sud-est Carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrascens şi R3609 Pajişti sud-est carpatice de teposica (Nardus stricta) şi Viola declinata (Unghia păsării), precum şi 4070 tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium, R3105 tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) şi smirdar (Rhododendron myrtifolium).

În raport se menţionează că porţiunea de drum care străbate ultimele două tipuri de habitat nu va mai fi reabilitată, deoarece există probleme legate de stabilirea proprietarilor, nicidecum pentru că acolo există un habitat protejat de legislaţia europeană. De asemenea, tot în zona drumului mai sunt situate habitatele: 4060 Tufărişuri alpine şi boreale – R3104 Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus), R3107 Tufărişuri sud-est carpatice de coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi ienupăr pitic (Juniperus sibirica), 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) – R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra, R4103 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldssteinii, 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea Montana (Vaccinio – Piceetea), R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella, R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum; 9110 Păduri de fag de tip Luzulo – Fagetum, R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum, R 4107 – Păduri sud-est carpa-tice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus.

Click pe imagine pentru a citi scrisoareaClick pe imagine pentru a citi scrisoarea

Parcul are zeci de specii de plante şi animale protejate sau pe cale de dispariţie
Parcul Natural Bucegi are o suprafaţă de 32.663 hectare, se întinde pe teritoriul a patru judeţe şi este declarat Sit Natura 2000. Relieful îşi datorează varietatea celor două roci cu personalitate geomorfologică: calcarele dezvoltate pe o ban­dă nord-sud găz­duiesc Cheile Ur­şi­lor, Peşterii, Horoabei, Tăta­ru­lui, Bolboci, peşterile Ialomiţei şi Rătei. Pe conglomerate s-au format prin modelare eo­liană Babele şi Sfinxul, forme de relief declarate monumente ale naturii. Parcul cuprinde şi o floră bogată, di­ver­să, care in­clu­de şi specii periclitate sau endemice, precum şi o faună foarte va­loroasă, cu specii de anima­le ocrotite prin le­ge. În parc sunt peste 3.500 de specii de plan­te, iar printre speciile protejate se regăsesc floarea de colţ, iedera albă, tisa, salcia de turbă, sângele voinicului, angelica, smirdarul, ghinţura galbenă, bulbucii de munte etc. Fauna din Masivul Bucegi este foarte diversificată şi importantă din punct de vedere ştiinţific.

Aici se regăsesc specii de insecte, amfibieni, peşti, reptile, păsări şi mamifere. Cele mai importante monumente faunistice sunt reprezentate de capra neagră, ursul brun, râsul, acvila de munte, cocoşul de munte, furnica roşie de pădure. Parcul Natural Bucegi adăposteşte o diversitate de habitate cu valoare conservativă recunoscută (Directiva Habitate), peste 25% dintre plantele vasculare ale României, o biofloră bogată, precum şi numeroase specii de ciuperci şi de licheni.

Avertismentele privind impactul asupra mediului au fost ignorate
Deşi reprezentanţii Consiliului Ştiinţific au atras atenţia asupra impactului asupra mediului, lucrările de asfaltare şi modernizare a drumului de munte au primit o faţă legală.
Guvernanţii au modificat legis­la­ţia în ultimii ani astfel încât votul celor din administraţia parcului şi celor din Consiliul Ştiinţific nu mai contează foarte mult. Astfel, organis­me­le care vegheau la protejarea me­diu­lui natural şi la respectarea legislaţiei europene au rămas fără putere.
Pentru orice activitate desfăşurată în cadrul parcului era nevoie, cu ceva timp în urmă, de avizul Consiliului Ştiinţific al parcului, alcătuit din specialişti în protecţia mediului, profesori universitari şi ingineri.

„Consiliul Ştiinţific a apucat să dea doar un Aviz de principiu pentru reabilitarea acestui drum, deoarece acum, după schimbarea legislaţiei, Agen­ţia de Protecţie a Mediului este cea care emite avizul final. Mai mult, acum nu mai este nevoie nici măcar de emiterea avizului de principiu pentru implementarea proiectelor din Par­­­cul Natural Bucegi”, spune Cristian Goran, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi. Autorităţile au demarat asfaltarea drumului chiar dacă în Raportul privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului se menţionează că aceste lucrări vor avea un impact negativ asupra mediului natural.

„Lucrarea de reabilitare şi mo­der­nizare a drumului deja existent va conduce la intensificarea factori­lor de stres asupra ecosistemelor na­tu­rale, atât prin lucrările directe de construcţie şi amenajare, cât şi prin efectele ce se vor menţine pe toată du­rata exploatării, ca urmare a intensificării traficului rutier. Aceste modificări vor conduce la pierderi la nivelul diversităţii biologice prin simplificarea sistemelor, conducând la creş­terea sensibilităţii acestora”, se menţionează în raport, pagina 90.

Goran este de părere că după ce drumul va fi asfaltat numărul maşinilor care vor ajunge pe Platoul Bucegi va fi semnificativ mai mare decât cel prevăzut în Raportul de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv 3.000 de maşini în anul 2030. „Au avut loc discuţii foarte multe cu privire la destinaţia lui, unde duce acest drum, deoarece la capătul lui nu este nimic, decât o zonă cu foarte mult jneperiş. Până la  Piatra Arsă mai este circa un kilometru, iar până la Cabana Babele vreo trei kilometri. Problema ridicată în Consiliul Ştiinţific a fost cu privire la impac­tul turiştilor asupra Platoului Bucegi, ce vor face ei acolo. Cu siguranţă se vor încinge grătare pe marginea dru­­mului, se va asculta muzică, va fi forfotă mare. Toate acestea vor avea un impact negativ asupra florei şi faunei din Parcul Natural Bucegi. Acest drum deschide turiştilor tot Platoul Bucegi”, a mai spus Goran.

Publicat în Jurnal | Lasă un comentariu